Feminitate Pasiunile mele

Lumea fascinantă a pântecului

De pe 12/07/2017

Una dintre cele mai mari revelaţii personale ale acestui an, trăite chiar cu foarte puţin timp în urmă, m-a condus în lumea sferică a conştiinţei pântecului meu de femeie, acolo unde am înţeles că, simpla alegere de a mă întrupa acum, aici, într-un trup de femeie, aduce cu sine asumarea vindecărilor traumelor adresate energiei feminine, amputate de-a lungul vremii. Călătoria în lumea fascinantă a yoni-ului a fost călăuzit de Kali, prima Mare Putere Cosmică (Maha Vidya). Deşi în aparenţă poate părea o istorisire SF sau de-a dreptul mitică, invit înţelepciunea energiei feminine care se adăposteşte în interiorul fiecăruia dintre voi, să îşi deschidă larg urechea şi să primească deschis şi fără judecată sensul profund din spatele cuvintelor.

Revelaţia s-a născut atunci când am înţeles că pentru a putea fi cu adevărat femeie şi pentru a putea metamorfoza cu toate atributele sacre ale energiei feminine în manifestare, este necesar să păşim pe tărâmul tămăduirii şi dezrobirii. Pentru a ne putea întoarce la forma noastră originară, aceea în care femeia se află într-o fuziune constantă şi conştientă cu Divinitatea-Mamă, cu Maha-Yoni-ul Cosmic, este necesar să stăm faţă în faţă cu toate umbrele: neiubirea de sine, ba chiar ura pentru trup, ruşinea, reprimarea şi vina în ceea ce reprezintă sexualitatea şi exprimarea acesteia, traumele emoţionale ştiute, sau mai puţin conştientizate, toate adăpostite în ţesuturile subtile ale pântecului. Mai mult decât atât, implică necesitatea creării unui echilibru în ceea ce priveşte cele două polarităţi – masculinul şi femininul interior. Poate fi greu atâta vreme cât istoria este plină de multă aversiune patriarhală asupra energiei feminine, sau atâta vreme cât istoria personală a fiecăreia dintre noi abundă în relaţii eşuate, fie ele intime sau familiale, pline de frustrări, suferinţă şi traume cu rădăcini ancestrale uneori. Însă chiar aici, în această aparentă imposibilitate, se naşte frumuseţea şi invitaţia către vindecare şi eliberare. Pântecul împreună cu toate depozitele energetice care au ajuns prăfuite şi neglijate, stau aşezate pe rafturile subtile şi urlă din toţi rărunchii. Doresc a fi auzite! Doresc a fi îmbrăţişate şi integrate! Doresc a lucra împreună cu tine spre reaprinderea luminescenţei feminine!

Traumele cele mai dureroase, depresiile cele mai adânci, ruşinea şi vinile, fragmentarea interioară, deconectarea de pântec sau de cele mai intime părţi feminine, reprezintă cheia destinului tău evolutiv!

Nenorocirea se naşte atunci când suntem doar “purtătoare de pântec”. Se naşte atunci când nu avem curajul să spunem “nu” în fața unor situaţii care ne crează suferinţă, sau atunci când alunecăm într-un act amoros neconsimţit la modul conştient. Iar cum marea şi supurânda rană a umanităţii, pentru femei şi bărbaţi deopotrivă este INCONŞTIENŢA, toate cele înşirate mai sus survin într-un mod care crează “normalitatea”. Nefiind conştientă de alegeri, de cele mai multe ori îţi asumi un destin sisific şi fatidic.

Cred că cel mai sensibil punct care necesită a fi luat în vizor, întors pe toate părţile, amuşinat şi ticluit, reprezintă vindecarea relaţiei cu energia masculină. Poate că nu toate avem curajul de a ne deschide şi vorbi pe şleau despre durerea născută în urma relaţionării cu diverse forme masculine. Poate că nu toate avem elanul de a sta faţă în faţă cu cele mai smârcoase emoţii care înmoaie genunchii. Poate că nu toate am fost crescute în ideea de a vorbi deschis despre sexualitate, sacralitatea şi importanţa acesteia în vieţile noastre, iar vocea tremură şi maxilarul îngheaţă. Însă totuşi, unele se încumetă şi se aruncă în abisul întunecat al subconştientului. Poate că se întorc înapoi încercănate, zdrenţuite şi tăvălite, însă sunt eliberate.

Ce vreau să scot în evidenţă, draga mea, este necesitatea aplecării conştiente asupra tuturor relaţiilor, în mod special celor trecute. Vindecarea relației cu tata, sau cu fratele care poate că te-au abuzat când erai o fetișcană. Vindecarea relației cu bărbatul care cândva te-a lovit, abuzat, sau trădat. Nu uita că vindecarea implică îmbrăţişarea trecutului, îmbrăţişarea implică acceptarea, iar acceptarea implică iertarea. La rându-i, aceasta din urmă oferă eliberarea.

Aşează-te pentru un moment şi închide ochii. Pune mainele pe graal-ul sacru – pântecul tău -, dezveleşte urechea interioară şi ascultă. Primeşte ceea ce fascinantul tău pântec are de spus! Unele cuvinte pot fi usturătoare. Spre exemplu, cele care înfăţişează momentele de totală deconectare cu acesta. Sau momentele în care ţi-ai adus prejudicii verbale. Da, da, atunci când te uitai în oglindă şi îţi spuneai cât de grasă, scundă, sau urâtă eşti! Îţi poate servi memorii afective care te vor face să izbucneşti în plâns. Îţi poate înfăţişa cu o claritate izbitoare momentele în care ai ales să spui da în faţa unor contexte care nu te fericeau sau împlineau. Spre exemplu, cele în care ai ales, conştient sau nu, să admiţi un act amoros pe care nu îl doreai. Nu contează că ai făcut-o de dragul partenerului, sau al relaţiei, sau pentru orice alt motiv pueril de genul “Sunt femeie, aşa se cade!”. Pentru pântecul tău, această alegere a reprezentat o conduită nerespectuoasă, iar el a memorat asta. La fel cum a memorat fiecare amprentă energetică a feţetelor masculine care l-au invadat şi penetrat, sau la fel cum a memorat fiecare reprimare emoţională sau sexuală.

Pentru ce toate acestea? În primul rând pentru tine şi pentru redobândirea integrităţii feminine. Pentru despovărarea umerilor care au cărat mii de ani atâta balast. Pentru curăţarea profundă a cutelor graal-ului (pântec) şi reasumarea sacralităţii acestuia. Pentru evoluţie, înflorire şi recăpătarea puterii personale feminine. Pentru a da ocazie vieţii tale să atragă în interiorul său relaţii sănătoase şi conştiente, alături de un bărbat prezent şi integru. Pentru o viaţă plină de savoare şi magie, care este atât de la îndemâna ta şi totuşi o ţii atât de departe!

TAG
Articole asemănătoare