Pasiunile mele Psihologie Yoga

Reflexia vie a rănilor nevindecate

De pe 05/02/2018

Iată-mă la numai două luni după întoarcerea din Nepal. Două luni pline în care am descoperit, aproape în fiecare zi, lucruri noi despre mine. Două luni în care am continuat practica personală zi de zi (sadhana), fie în solitudine, fie în relația de cuplu, fie în relația cu cei care pășesc pragul studioului Yogascend. Două luni în care bazele puse în călătoria mea de cinci săptămâni din Nepal și-au extins pilonii și au facilitat vindecări din ce în ce mai subtile și mai cuprinzătoare.

În mod vădit, experiența din cadrul ashramului a lăsat amprente adânci în toate cutele ființei mele. Conținutul psihic al vieții a devenit dintr-odată altul. Mult mai ușor de descifrat, de integrat și acceptat. Iar pe scena ultimelor două luni au stat emoțiile și comportamentele, pe care îndrăznesc să le numesc reflexia vie a rănilor nevindecate. Pe lângă amprentele de ordin personal, călătoria inițiatică m-a îmbogățit cu multe revelații răsărite din experiențele interioare. Revelații care au luat forma unei noi cunoașteri, mult mai ample și aprofundate în ceea ce privește relația dintre yoga și psihicul uman. Țin să menționez că atunci când vorbesc despre yoga, ea cuprinde toate elementele sale și se afișează în forma ei supremă – filosofică, etică, fizică, energetică, spirituală.

Din umila mea cunoaștere dobândită prin studiu și experiența proprie din ultimii șase ani, am ajuns să cred cu tărie că impactul primilor ani de viață dictează direcția experiențelor ca și adult. Și mai cred că este vital să regresăm într-un mod conștient în amintirile timpurii, folosind mintea adultului, pentru a îmbrățișa și conține colosul emoțional ivit în momente tulburi și abuzive.

Poate că te întrebi “Bine, bine, dar care este relația dintre yoga și psihic?” Și pe bună dreptate! La rându-mi m-am întrebat și am săpat încercând sa aflu răspunsurile, care de altfel ședeau ticluite în interiorul existenței mele, în trecutul îndepărtat, chiar până în acel stadiu minuscul, embrionar. Yoga în forma sa complexă abordează toate dimensiunile ființei. Departe de a fi o religie, iar cei care folosesc acest instrument pentru dezvoltare personală departe de a fi sectanți, yoga ne învață să privim existența din mai multe perspective. Și, în mod evident, suntem un melanj dintre energie și conștiință. Trupurile noastre sunt animate de curenți de energie, meniți să ne țină vitali, iar flacăra de la baza coloanei vertebrale, denumită în termenii orientali ca fiind energia Kundalini, are rolul de a mistui impuritățile și de a facilita procesul de maturizare, sau de individuare, ca să folosesc un limbaj psihologic.

Încă de pe vremea celebrului părinte al psihologiei transpersonale și analitice, Carl Gustav Jung, lumea academică a început să accepte și să recunoască valoarea sistemului yoga în procesele de vindecare și aprofundare a abisurilor psihice. Noi ramuri ale medicinei s-au născut odată cu implementarea tehnicilor yoghine, una dintre ele fiind medicina psihosomatică. Aceasta din urmă are la bază întelegerea și acceptarea interacțiunii dintre trup, minte și energie.

Multe dintre lucrările lui Jung, despre care știm cu toții că a devenit o figură importantă pe axa psihologiei, au la bază studiul și integrarea conceptelor filosofiei yoga, în special Tantra și Kundalini Yoga. În sistemul Kundalini Yoga trupul este reprezentat ca fiind compus dintr-o serie de vortexuri energetice – chakre. Iar dacă aplecarea estică asupra chakrelor a fost dintotdeauna spirituală, plină de mister și misticism, viziunea vestică, cladită cu ajutorul numelor de renume, promovează o interpretare și o integrare psihologică asupra chakrelor. Însuși C. G. Jung afirma în celebra sa lucrare “Psihologia Kundalini Yoga” că simptomele “bizare” înfățișate de pacienții cu care lucra erau de fapt rezultatul unei treziri a energiei Kundalini, precum și amplificarea rezidurilor depozitate la nivelul chakrelor, ceea ce însemna de fapt activarea abruptă a procesului de individuare, nicidecum posedări sau alte direcții SF care li se atribuie pacienților în ziua de astăzi.

Aceste vortexuri energetice – chakre – prind rădăcini odată cu intrarea noastră în acest univers fenomenal. Dacă lumea pare primitoare, caldă, iubitoare și abundă în sentimente de siguranță, prima chakra (Mooladhara) va fi una echilibrată. Reflexia acestui echilibru energetic în lumea fizică este reprezentat printr-o sănătate de fier, stabilitate, ființare în trup, vitalitate, siguranță, prosperitate și încredere în lume. La polul opus, dacă perioada embrionară a fost încărcată cu deșeuri emoționale asimilate de copil prin procesul de simbioză, sau dacă expulzarea fetusului a fost una problematică, ori primirea în această lume a fost una toxică, deloc sigură, rece, instabilă, neiubitoare și neconținătoare, atunci șansele ca fundația să fie una anemică și în proces continuu de dezintegrare sunt foarte mari. Neîncrederea în lumea înconjurătoare, frica, incapacitatea de a fi focusat și de a simți trupul (disociere), sunt doar câteva dintre aspectele fizice ce pun stăpânire pe individ odată cu formarea unui dezechilibru la nivelul chakrei rădăcină. Și cum o casă se construiește întotdeauna de la fundație, este evident că următoarele cărămizi (celelalte 6 chakre) vor fi puse pe o temelie mișcătoare. În acest context, dezechilibrele vor umbri buna funcționare a următorilor centri energetici ce prind culoare pe măsură ce copilul înaintează în vârstă.

Și cum amintirile acestor stadii de formare sunt depozitate undeva departe de mintea conștientă, raționalizarea lor devinde una aproape imposibilă. Purtăm astfel în gradina subconștientului, fără să avem habar, zeci de traume, mai mici sau mai mari. Frici, saci grei plini cu rușine, vină, reprimare, abuzuri neintegrate și furie. Mai mult decât atât, aceste reziduri conduc din umbră, modelează personalitatea, și dictează direcția în viață și precum calitatea relațiilor.

Este limpede că aplecarea asupra chakrelor este una vastă și cuprinde segmente precum fizic, psihologic, comportamental, evoluționar, stiințific, mitic, metafizic și spiritual. Rolul yoga în acest context este acela de liniști mintea și de a aduce un spirit de observare precum și capacitatea de analiză interioară. Dinamica fizică are rolul de a smulge memoriile înțelenite la nivel intramuscular, iar meditațiile de tip Nidra au rolul de a facilita curățarea subconștientului de programe defensive și balast emoțional.

Așa cum spuneam la începutul articolului, reflexia vie a rănilor nevindecate definește chipul și comportamentul. Necesitatea explorării lumii interioare devine una vitală atunci când tânjim după evoluție și vindecare. Amânarea, rezistența la schimbare, frica de necunoscut, agățarea cu dinții de dogme, nu fac decât să nască pulsiuni ale morții. O moarte zilnică, ingerată cu lingurița. O moarte adusă inconștient spiritului măreț din tine, care a ales această experiență de viață, oricât de grea, crudă și odioasă ar părea, pentru a evolua. Evoluție tăiată cumva din fașă prin refuzul nostru de a sta față în față cu reflexia vie a rănilor nevindecate.

TAG
Articole asemănătoare